Scrisoare catre Fat Frumos			Invita un prieten:   E-mail moderator:
Marcel Maxim 06-05-2009 M-ai mintit Fat Frumos! Unde este lumea aia de vis din povestile citite? M-ai facut sa cred in tinerete fara batranete, in calul inaripat si in happy end-uri, dar viata bate filmul si basmul. Imi placea asa de mult in ciresul bunicii, era cel mai inalt din sat, fiind un nazdravan ma cocotam pana sus si de acolo credeam ca vad toata lumea, atunci aveam vreo 9 ani, dar vedeam doar curcanii si ratele lu' tante Chirchita, vecina bunicii si se vedeau si tractoarele de la Cooperativa. Acum perspectiva este alta, realizez ca nu vedeam mare lucru, doar asa cat la o aruncatura de bat. Am trait in generatia cutezatorii, ni se spunea ca o sa schimbam lumea, ca viitorul e in mainile noastre, ca vom zbura in spatiu, ca vom fi oameni de stiinta etc.... Am trait ca si copil cu o viziune destul de atractiva pentru lumea asta, am crezut si eu in Fat Frumos, dar totul este doar o nalucire, lumea e gri antracit, de cand ne nastem toti microbii si virusii sunt peste noi. Incepe de fapt o lupta pentru supravietuire intr-un mediu ostil. La 7 ani prietenul meu cel mai bun a murit intr-un accident stupid, chiar eu pana la varsta aia am trecut de 2 ori pe langa moarte, aici e ura, razboi, emo, sida, gripa porcina, suntem rastigniti intre "doi talhari": grija pentru ziua de maine si amintirea unui trecut urat. M-ai mintit Fat Frumos! Nu e aici palatul de clestar, nici tinerete fara batranete, nici viata fara de moarte. Ceva urla in mine si spune ca nu suntem pentru pamantul asta! E ceva in mine care aspira spre mai mult. E ceva "dincolo de Soare". Dincolo de desertaciunea acestui pamant, simt o aroma de eternitate de acolo, de sus, din Cerul lui Dumnezeu!   Comentarii:
Comentariu adaugat de ecaterina in data de 08-05-2009, ora 00:50:28 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Din pacate asa este, sintem mintiti din copilarie, o minciuna frumoasa...o sa vina si vremea aceea in care vom zbura catre "Casa cereasca", adevarata casa!   Comentariu adaugat de [email protected] in data de 10-05-2009, ora 21:57:35 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Prea pesimist...si ingrozitor de deprimant.D-le Maxim nu va recunosc,parca sunteti altul...fiti mai zabaret caci viata este frumoasa daca stii sa o traiesti chiar in contextul aparent defavorabil in care ne-a fost dat sa exsistam. Nu noi l-am ales ne-a fost dat..!!! Inca De cand ne nastem este hotarat care va fi nivelul nostru de fericire si data cand vom pleca de aici. Dumnezeu este iubire si ne vrea fericiti si ne-a inzestrat cu tot ce avem nevoie ca sa fim fericiti. Suntem ceeace gandim ( nu numai ce mancam!). Hai sa fim optimisti si sa constatam cu atentie cat de frumoasa este viata;Copacii, campiile, animalele iar oamenii, ce frumosi sunt ei!!!. Sunt greutatui acum, dar cand nu au fost? Pe vreme lui Isus peste 90% din oameni erau saraci lipiti, asupriti, injositi, viata lor era fara valoare in fata conducatorilor si totusi au trait au fost uneori si fericiti si trebuie sa le multumim ca datorita tarii lor, -care nu s-au vaicarit ca...-,au luat viata asa cum este si ne-au asigurat sansa sa venim si noi pe acest pamant care asteapta sa-l facem mai bun ca sa-l lasam urmasilor nostri si mai frumos. Viata e frumoasa si ne-a fost daruita ca sa fim snatosi si fericiti. Sa ne bucuram . "Ce ne este scris in frunte ne e pus" asta e si sa auzim numai de bine. zota   Comentariu adaugat de marcel in data de 11-05-2009, ora 10:15:04 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Dle Zota, toti avem momente si momente...ceea ce am scris face parte tot din realitatea acestui pamant..nu pot sa ascund si aceste trairi..aveti dreptate!..primavara asta a adus o explozie de verde si de viata..chiar daca e criza,copacii si campiile sunt tare frumoase...si da, si cei dragi de langa noi aduc multa culoare vietii noastre..si mai ales siguranta prezentei Lui, dincolo de tot si toate..asta garanteaza happy end-ul! Multumesc pentru comentarii.